Ruble imperiale din platină.

Ruble imperiale din platină.

Un „nou metal siberian”, platina, a devenit cunoscută în Rusia în 1819. Deşi a fost observată iniţial doar sub forma unor incluziuni minore în roci, depozite bogate au fost descoperite la sfîrşitul anului 1824, exploatarea începînd în 1825.

Aceste descoperiri l-au impulsionat pe Demidov (notă: vezi şi art. în blog despre diamantul Demidov) să caute platină în apropierea uzinei sale din Nijni Tagil, unde curînd a fost descoperită în albiile rîurilor. La sfîrşitul lui 1826, P. G. Sobolevski a inventat un procedeu simplu de procesare (purificare) a platinei, care a condus la ideea utilizării metalului pentru producerea monedelor.

Decretul din 24 aprilie 1828 menţiona „printre comorile din munţii Urali se află platina, care anterior a fost localizată aproape exclusiv în America de Sud. Pentru vînzarea mai uşoară a acestui metal preţios este de dorit introducerea ei sub formă de monede”, descriind-de asemenea-şi desenul acestor monede noi.

Emiterea lor a început în 1829 cu piesa de 3 ruble, cele de 6 şi 12 fiind introduse în 1830. S-au emis 1.371.691 piese de 3 ruble, 14.847 de 6 ruble, şi 3.474 de 12 ruble.

moneda de platina

Prima monedă a fost trimisă proeminentului om de ştiinţă german Alexander von Humboldt, care anterior a fost consultat în privinţa utilizării platinei ca monedă, şi confirmarea preţului ei în raport cu argintul.

După moartea sa împăratul Alexandru II a cumpărat acea monedă, în 1859 fiind adusă în Rusia, şi ulterior expusă în Muzeul Ermitaj, Sankt Petersburg.

moneda de platina

Motivul alegerii valorilor de 3, 6, 12 ruble a fost următorul: la monetărie s-au folosit aceleaşi matriţe pentru platină şi monedele tradiţionale de argint; platina este de două ori mai grea decît argintul şi-la vremea respectivă-aproximativ de 6 ori mai scumpă. Moneda de platină de 3 ruble avea aceeaşi dimensiune cu cea de 25 copeici (0,25 ruble), cîntărea de două ori mai mult, astfel avînd o valoare de 12 ori mai mare. De aceea a fost marcată specific „3 ruble la argint” / „3 rublia na serebro”. Aceeaşi logică s-a aplicat pieselor de 6 şi 12 ruble.

Monedele au fost realizate din platină nativă din Ural, ce conţinea-de asemenea-metale nobile precum iridiu şi paladiu, iar astfel fraza „…platină pură din Ural” / „cistoi Uralskoi platinî” înseamnă doar că nici un alt metal nu a fost adăugat intenţionat în producerea monedelor.

Emiterea lor a fost întreruptă în 22 iunie 1845, datorită îngrijorării privind un posibil dezechilibru datorat scăderii preţului platinei, iar în următoarele 6 luni monedele de platină au fost retrase din circulaţie. În acel moment se aflau în mîinile populaţiei cca. 883.212 ruble-platină. Pe atunci monedele de platină nu erau considerate ca investiţie, sau obiecte de colecţie, fiind schimbate imediat pe aurul „mai de încredere”.

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s